Clientul nostru a fost acuzat de furt calificat prin efracție. A fost reținut, s-a pus în mișcare acțiunea penală și imediat s-a formulat o propunere pentru arestare preventivă.

Prin încheierea din data de 22.10.2024 judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a clientului nostru.

Ce a considerat judecătorul de la fond raportat la infracțiunea de furt calificat prin efracție?

În esență, la prezentarea motivelor pentru care a dispus arestarea preventivă, judecătorul a apreciat că există bănuiala rezonabilă că acesta a săvârșit infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 – 229 alin. (1) litera d) Cod penal având în vedere că există imagini de supraveghere care îl plasează pe inculpat în apropierea locului faptei și că acesta are antecedente penale.

Ce soluție au dat judecătorii de la Tribunal?

Prin încheierea din data de 31.10.2024 Tribunalul București a admis contestația formulată de inculpat prin intermediul societății noastre și a dispus respingerea propunerii de arestare preventivă și punerea de îndată în libertate a clientului nostru.

Cum am susținut noi cauza clientului?

În cadrul contestației am arătat că nu există suficiente probe care să demonstreze potențiala efracție susținută de către Parchet.

Nu s-a efectuat un raportat de constatare criminalistică care să arate că respectivul șperaclu a fost utilizat și introdus în butucul yalei.

Totodată, că nu s-a demonstrat deteriorarea/forțarea sau distrugerea butucului.

De asemenea, am susținut că, în atare ipoteză, s-ar putea reține cel mult o tentativă la furt simplu care determină imposibilitatea luării măsurii arestării preventive prin raportare la temeiul art. 223 alin. (2) Cod de procedură penală, temei ales în mod exclusiv de către Parchet în formularea propunerii de arestare preventivă.

Totodată, am arătat că însăși ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale are grave vicii în ceea ce privește claritatea acuzației aduse.

În aceasta nu s-a precizat care este elementul reținut din cadrul literei d) al art. 229 alin. (1) făcând astfel acuzația neclară, având în vedere că litera d) are multiple modalități de comitere a faptei.

Pentru aceste motive judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București au apreciat ca întemeiată contestația formulată de către noi și au dispus punerea în libertate a clientului nostru.

Clientul a fost asistat de o echipă de avocați formată din avocat Sebastian Murariu și Adelina Denisa Murariu.