În acest articol, încercăm să explicăm contestația privind durata procesului penal. Am scris mai multe articole despre durata procesului penal, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată în fond.

Puteți lectura despre durata îndelungată a procesului penal în cazul infracțiunilor rutiere (aplicabilitatea e generală și poate fi extinsă și la alte infracțiuni) sau cât de repede se poate redobândi permisul de conducere atunci când este suspendat din cauza unei infracțiuni.

Articolele tratează perioadă îndelungată pentru soluționarea unui proces penal, arătând, în esență, care sunt motivele pentru care un proces penal durează o anumită perioadă de timp.

Întrebarea primordială ce apare după ce se cunoaște perioada îndelungată a procesului penal precum și motivele sale este ce se poate face totuși ? Ce poți face dacă procesul penal durează prea mult ? Răspunsul pe scurt este introducerea unei proceduri denumită contestația privind durata procesului penal.

Ce înseamnă că procesul penal durează prea mult ? Când spunem că procesul penal este îndelungat ?

Când putem spune că dosarul penal durează prea mult?

În ipoteza în care dosarul de urmărire penală depășește un termen rezonabil și procurorul nu ajunge la o soluție, atunci părțile pot demara o procedură specială în fața judecătorului de drepturi și libertăți.

Procedura poartă denumirea de contestație privind durata procesului penal reglementată de art. 488 indice 1 și următoarele Cod de procedură penală.

Astfel, legiuitorul nu a prevăzut un termen expres în care procurorul (sau chiar instanța de judecată) să dea o soluție în cauza respectivă.

Este de înțeles acest lucru întrucât urmărirea penală poate fi simplă și rapidă cu probatorii minimale. Dar în alte cauze poate fi complexă și îndelungată chiar dacă se administrează constant mijloace de probe.

Legiuitorul a preferat să aleagă sintagma durată rezonabilă pentru stabili termenul de la care să se poată introduce o astfel de contestație.

Art. 488 indice 1 Cod de procedură penală prevede: Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilp, se poate face contestație, solictându-se accelerarea procedurii.

Analizarea caracterului rezonabil la contestația privind durata procesului penal

Legiuitorul a prevăzut mai multe elemente care să fie luate în considerare atunci când se analizează caracterul rezonabil, acestea fiind:

• natura și obiectul cauzei;
• complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanți și a dificultăților de administrare a probelor;
• elementele de extraneitate ale cauzei;
• faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare;
• comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului;
• comportamentul celorlalți participanți în cauză, inclusiv al autorităților implicate;
• intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei;
• alte elemente de natură să influențeze durata procedurii.

Se apreciază de la caz la caz dacă s-a depășit un termen rezonabil de soluționare a cauzei. În mod evident, unele cauze sunt mai complexe și cu un număr mai ridicat de participanți. Astfel durata soluționării poate fi ridicată la câțiva ani de zile.

Spre exemplu, pentru o infracțiune la regimul circulației, un termen de 6 – 12 luni este considerat suficient finalizare. Dacă acest termen este depășit atunci putem spune că dosarul penal durează prea mult.

Cine poate introduce o contestație privind durata procesului penal?

Codul de procedură penală prevede că această contestație poate fi introdusă de către:

• suspect
• inculpat
• persoana vătămată
• partea civilă
• partea responsabilă civilmente
• procuror (doar în cazul judecății)

Se poate observa din lista de mai sus că din aceasta lipsește martorul. Trebuie menționat că, procesul penal începe cu calitatea de martor. Asta deoarece prima etapă a procesului penală se referă la cercetarea faptei in rem.

Abia ulterior se dispune continuarea urmăririi penale față de suspect. Puteți citi mai multe despre diferența dintre martor – suspect și inculpat aici.

Nu de puține ori au existat situații când, persoanele despre care se credea că au săvârșit o infracțiune au rămas cu statutul de martor pentru o perioadă îndelungată de timp. Din acest motiv nu puteau demara o asemenea procedură.

Pentru unele persoane, statutul de martor acordat la începutul urmării penale poate să nu creeze niciun inconvenient. Însă, pentru alte persoane chiar și statutul de martor poate crea neplăceri.

Totodată, de lege ferenda apreciem că această procedura va trebui completată și cu calitatea de martor. Recent, Codul de procedură penală a fost modificat în sensul că acestei calități i se oferă tot mai multe garanții cu privire la respectarea dreptului la apărare.

Spre exemplu, a fost modificat art. 118 din Codul de procedură penală care prevede acum că, dacă martorul vine la audiere însoțit de un avocat, atunci acesta din urma poate asista la audiere. Despre problematicile asistării martorului am scris un articol pe larg în Revista Universul Juridic nr. 2/2024.

Termenul de introducere pentru contestația privind durata procesului

Termenul de introducere a contestației privind durata procesului penal este după cel puțin un an de la începerea urmării penale, pentru cauzele aflate în cursul urmării penale.

După cel puțin un an de la trimiterea în judecată pentru cauzele aflate în primă instanță și după cel puțin 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.

Unde se poate introduce contestația privind durata procesului penal?

Codul de procedură penală este foarte clar în ceea ce privește competența de soluționare a acestei contestații. Dacă suntem nemulțumiți de durata îndelungată a fazei de urmărire penală atunci contestația se introduce la judecătorul de drepturi și libertăți care ar fi competent să judece în primă instanță infracțiunea cercetată.

Mai exact, dacă avem o infracțiune de conducere sub influența băuturilor alcoolice și apreciem că cercetarea penală durează prea mult, atunci vom introduce contestația privind durata procesului penal la judecătoria competentă să soluționeze cauza în primă instanță.

Dacă am săvârșit o astfel de faptă penală pe raza sectorului 1 al Municipiului București atunci contestația privind durata procesului penal va fi introdusă la Judecătoria Sectorului 1 București.

Este important să consultați un avocat înainte de introducerea contestației pentru a verifica competența de soluționare în primă instanță a infracțiunii cercetate.

În ipoteza în care se greșește instanța competentă, atunci se va pierde timp prețios. Asta pentru că dosarul se va înregistra la respectiva instanță. Va primi termen de judecată care este oricum îndelungat. Apoi va trebui să vă prezentați și să puneți concluzii cu privire la declinarea de competență.

Ulterior, dacă se admite această excepție, va fi trimis dosarul instanței competente. Însă, așa cum am spus mai sus, toate acestea prelungesc și mai mult durata dosarului în sine. Motivul ? Dosarul nu se mai află la Parchet pentru a fi soluționat de către procuror.

Dacă sunteți nemulțumiți de durata îndelungată a unui proces aflat pe rolul unei instanțe, contestația privind durata procesului penal se poate înregistra la instanța ierarhic superioară celei care judecă procesul.

Spre exemplu, dacă aveți o cauză înregistrată pe rolul Tribunalului București și apreciați că durata rezonabilă de soluționare a acestui dosar a fost depășită, contestația va putea fi înregistrată la Curtea de Apel București.

Care sunt soluțiile ce pot fi obținute de la judecător ?

Judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța ierarhic superioară va analiza, potrivit art. 488 indice 5 Cod de procedură penală, vor verifica dacă durata rezonabilă soluționării dosarului a fost depășită sau nu.

Dacă se apreciază că durata rezonabilă a fost depășită, atunci potrivit art. 488 indice 6, se va admite contestația și se stabilește termenul în care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327, respectiv instanța de judecată să soluționeze cauza, precum și termenul în care o nouă contestație nu poate fi formulată.

De reținut faptul că, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța de judecată, nu vor putea da îndrumări. Nu vor putea menționa ce acte ar trebui efectuate. Nu vor putea indica alte mijloace de probă ce trebuie administrate.

În cadrul acestei proceduri se analizează strict dacă termenul rezonabil de soluționare a cauzei a fost depășit.

Dacă apreciați că procesul penal durează prea mult, indiferent de faza procesuală în care vă aflați, ne puteți contacta pentru a vă oferi preliminar o consultanță cu privire la particularitățile cauzei dumneavoastră.