Astăzi vom prezenta care este diferența dintre suspect și inculpat. Multe persoane fac confuzie între aceste două calități, crezând că înseamnă același lucru.

Odată cu sesizarea organelor de urmărire penală printr-o plângere, se începe un dosar penal. Urmărirea penală debutează in rem, adică cu privire la faptă. Ulterior, dacă există probe, se dispune continuarea urmăririi penale in personam. Din acel moment în cadrul urmării penale avem un suspect.

Dacă organele de urmărire penală adună și mai multe probe, vor pune în mișcare acțiunea penală. Odată cu punerea în mișcare a acțiunii penale, suspectul va dobândi calitatea de inculpat.

Care este diferența dintre suspect și inculpat?

Suspectul, este persoana bănuită că a săvârșit o infracțiune. Conform art. 77 Cod de procedură penală, suspectul este „Persoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se numește suspect.„

Calitatea de inculpat este definită prin art. 82 Cod de procedură penală și se referă la faptul că împotriva suspectului s-a pus în mișcare acțiunea penală. Astfel, Persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală devine parte în procesul penal și se numește inculpat.

Suspectul, nu este parte în procesul penal, ci este un subiect procesual principal. Inculpatul, este parte în procesul penal.

O categorie aparte, care nu a mai fost preluată în actualul Cod de procedură penală este cea de făptuitor. În vechea procedură, se mai folosea și termenul de făptuitor sau învinuit. Aceste calități nu mai sunt preluate de actual Cod de procedură penală. Excepție face calitatea de făptuitor, care, pe alocuri, a mai fost menținută, însă nu are valențe juridice importante, ci mai mult textuale.

În esență, vă puteți imagina diferența dintre suspect și inculpat ca reprezentând progresul anchetei penale. La începutul urmăririi penale, persoana bănuită poartă denumirea de suspect. Când urmărirea penală mai avansează și se strâng mai multe probe, atunci suspectul devine inculpat.

Vă puteți imagina următoarea schemă: martor > suspect > inculpat.

De reținut! Nu poate exista calitatea de inculpat anterior calității de suspect. Nu se pot sări etape, de la martor direct la inculpat.

Care sunt drepturile suspectului și ale inculpatului ?

Legiuitorul a înțeles să acorde drepturi similare suspectului și inculpatului. Mai precis, a reglementat drepturile inculpatului explicit, menționând că suspectul are drepturile inculpatului. Potrivit art. 83 Cod de procedură penală, inculpatul (și implicit suspectul) are următoarele drepturi:

• a) dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa
• a^1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia;(la 01-02-2014, Lit. a^1) a art. 83 a fost introdusă de pct. 47 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
• b) dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii;
• c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu își desemnează unul, în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
• d) dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii;
• e) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei;
• f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;
• g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;
• g^1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale

Când este obligatorie asistența juridică a suspectului sau inculpatului ?

Asistența juridică obligatorie diferă în funcție de stadiul procesului penal. Spre exemplu, în faza de urmărire penală legiuitorul a fost mai permisiv față de faza fondului din fața instanței de judecată.

Articolul 90 Cod de procedură penală prevede că:

Asistența juridică este obligatorie:

• a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenție ori într-un centru educativ, când este reținut sau arestat, chiar în altă cauză, când față de acesta a fost dispusă măsura de siguranță a internării medicale, chiar în altă cauză, precum și în alte cazuri prevăzute de lege;
• b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu și-ar putea face singur apărarea;
• c) în cursul procedurii în cameră preliminară și în cursul judecății în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Dacă sunteți anchetat pentru o infracțiune care se pedepsește cu închisoarea mai mare de 5 ani, în faza de urmărire penală nu veți beneficia de asistență juridică. Excepția este atunci când, organele de urmărire penală intenționează să vă rețină.

De reținut! În cazul reținerii sau a arestării preventive, asistența juridică este obligatorie!

Însă, în fața instanței, chiar dacă nu sunteți arestat, veți beneficia de asistență juridică dacă infracțiunea prevede închisoarea de 5 ani sau mai mare.

Ce înseamnă că s-a pus în mișcare acțiunea penală?

Punerea în mișcare a acțiunii penale înseamnă că există probe care conduc la presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune. În cazul suspectului, acesta era bănuit (tot în mod rezonabil) că a săvârșit o infracțiune. Când se pune în mișcare acțiunea penală, bănuială se transformă în presupunere.

Totodată, articolul 309 Cod de procedură penală, prevede că acțiunea penală se pune în mișcare de procuror. Acesta pune în mișcare acțiunea penală când din probe rezultă că o persoană a săvârșit o infracțiune.

Deși termenii ar fi sinonimi, gradul de certitudine în privința acuzației este mai mare când se pune în mișcare acțiunea penală.

Un aspect important de reținut este că, doar față de inculpat se pot lua măsuri preventive. Astfel, față de suspect, se poate lua doar reținerea pentru 24 de ore. Pentru ca o persoană să poată fi arestată, trebuie să fie pusă în mișcare acțiunea penală și să aibă calitatea de inculpat.

De reținut! Acțiunea penală se pune în mișcare doar de către procuror, niciodată de către polițist.

De reținut! Faptul că s-a pus în mișcare acțiunea penală și există calitatea de inculpat, nu înseamnă că dosarul penal este la final.

Citește și acest articol pentru a afla dacă există un dosar pe numele tău!

Puteți utiliza formularul de Contact prin care să luați legătura cu noi.