Schimbarea încadrării juridice este o operațiune prin care organul judiciar încadrează corect fapta pe care o analizează. Ne vom raporta în articol întâi la procuror iar apoi la instanța de judecată.

Procesul penal debutează printr-o ordonanță de începere a urmării penale in rem prin care se stabilește și încadrarea juridică. Așadar, când se începe urmărirea penală cu privire la faptă, organul de cercetare penală hotărâște ce faptă penală investighează.

Însă, trebuie remarcat, că uneori, încadrarea juridică este eronată. Nu trebuie considerat că organul de cercetare penală este neprofesionist, ci motivele pot ține și de altă natură. Spre exemplu, la momentul începerii urmării penale, nu erau cunoscute toate detaliile cazului.

Odată ce urmărirea penală avansează, se conturează și imaginea finală a tabloului. Atunci, organul judiciar are obligația să schimbe încadrarea juridică.

Cu toate acestea, în unele cazuri, organul de urmărire penală sau instanță, nu achiesează la opinia avocatului suspectului sau inculpatului. Așadar, se poate ca, mai mulți profesioniști să nu cadă de acord pe o încadrare juridică.

Dar, alteori, organul decident este în eroare și încadrarea juridică este greșită. Cel mai grav este când, încadrarea juridică este mai gravă decât în realitate. Asta determină o pedeapsă mai mare pentru inculpat.

E un moment bun pentru a reaminti importanța apărării prin avocat specializat în dreptul penal. În cadrul societății noastre, punem accent pe pregătire continuă prin publicarea de lucrări în reviste de specialitate, participare sau organizare de conferințe. Toate acestea au rolul de a ține avocatul la curent cu practica instanțelor și a parchetelor.

Cum se schimbă încadrarea juridică în faza de urmărire penală ?

Urmărirea penală este faza incipientă a procesului penal. Se desfășoară sub coordonarea procurorului împreună cu organele de cercetare penală.

În această fază este mai des întâlnită o încadrare juridică defectuoasă. Așa cum arătam mai sus, uneori, nu sunt descoperite toate probele în cauză. Pe măsură ce ele sunt relevate, procurorul decide schimbarea încadrării juridice.

La momentul audierii în calitate de suspect, ți se va aduce la cunoștință încadrarea juridică. La fel se întâmplă și când vei fi audiat în calitate de inculpat.

Avocatul, poate sesiza că încadrarea juridică nu este corectă. Astfel, va efectua o cerere scrisă prin care va solicita schimbarea încadrării juridice. Cererea trebuie detaliată și argumentată temeinic pentru schimbarea încadrării juridice.

Procurorul va analiza în ce măsură această cerere este întemeiată. Acesta poate admite cererea și dispune schimbarea încadrării juridice. Totodată, o poate respinge și continuă urmărirea penală sub imperiul infracțiunii stabilite deja.

Împotriva modului de soluționare a cererii de schimbare a încadrării juridice efectuate de către procuror, se poate face plângere la procurorul ierarhic superior. Procurorul ierarhic va analiza conținutul cererii și va decide în consecință.

Se reface urmărirea penală dacă se schimbă încadrarea juridică ?

Urmărirea penală nu se reface dacă avem o nouă încadrare juridică. Mai precis, mijloacele de probă administrate până la schimbarea încadrării juridice, rămân câștigate cauzei. O nouă încadrare juridică nu determină reluarea dosarului de la 0.

Dar, odată cu noua încadrare juridică, se pot administra probe noi. Inculpatul poate solicita probe noi în dovedirea nevinovăției sale. Poate solicita administrarea și unor probe care anterior au fost respinse. Motivarea fiind, evident, noua încadrare juridică.

Schimbarea încadrării juridice în instanță

Dacă vorbim de instanță, înseamnă că procurorul a sesizat instanța cu rechizitoriu. Mai simplu, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului.

Menționez că, vorbim despre schimbare a încadrării juridice doar în ipoteza în care s-a dispus trimiterea în judecată. În proceduri special precum acordul de recunoaștere a vinovăției, nu este posibilă schimbarea încadrării juridice. Nici în confirmarea renunțării la urmărirea penală nu se poate modifica încadrarea juridică.

După ce procurorul a dispus trimiterea în judecată, această fază debutează cu camera preliminară. În această etapă se verifică, în esență, competența instanței și cel mai adesea legalitatea administării probelor în faza de urmărire penală.

Având în vedere obiectul camerei preliminare, nici în această etapă nu se analizează infracțiunea. Astfel, nu putem solicita modificarea încadrării juridice în faza camerei preliminare.

După ce camera preliminară este finalizată, se începe judecata efectivă. Din acest moment, se poate dispune, oricând, schimbarea încadrării juridice.

Încadrarea juridică poate fi solicitată oricând pe parcursul procesului penal (mai puțin în dezbateri). Poate fi solicitată chiar la primul termen de judecată. Însă, nu este obligatoriu ca instanța să o soluționeze la acel moment. Se poate proroga soluționarea acesteia pentru a mai administra probe suplimentare.

De asemenea, instanța poate amâna pronunțarea pe schimbarea de încadrare juridică. Depinde cât de complexă este situația juridică.

Totodată, schimbarea încadrării juridice poate fi solicitată și în apel. Se poate solicita în apel chiar dacă la fond o asemenea solicitare nu a fost făcută. Pe lângă asta, schimbarea încadrării juridice poate fi motiv de apel exclusiv.

Temeiul de drept pentru schimbarea încadrării juridice este dat de art. 377 alin. (4) Cod de procedură penală care prevede că:

(4) Dacă instanța constată, din oficiu, la cererea procurorului, a părților ori a persoanei vătămate, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuție noua încadrare, dispozițiile art. 386 aplicându-se în mod corespunzător.

Cine poate solicita schimbarea încadrării juridice ?

Art. 377 alin. (4) Cod de procedură penală prevede că schimbarea încadrării juridice poate fi făcută la cererea:

• procurorului
• părților (inculpat, partea civilă, partea responsabilă civilmente)
• persoanei vătămate

Însăși instanța de judecată (de fond sau de apel) poate pune în discuție din oficiu schimbarea încadrării juridice.

➡️Sfat: Dacă instanța dispune din oficiu punerea în discuție a schimbării încadrării juridice, există șanse mari să dispună schimbarea de încadrare.

În acest caz, ai dreptul să soliciți acordarea unui nou termen de judecată pentru a te pregăti pentru schimbarea încadrării juridice. Este foarte important să uzezi de acest drept!

Art. 386 prevede că: Dacă dispune schimbarea încadrării juridice, instanța pune în vedere inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru pregătirea apărării față de noua încadrare.

În orice caz, este bine să fii asistat de un avocat specializat în drept penal. O schimbare de încadrare juridică într-o infracțiune mai puțin gravă, te avantajeză, în mod evident. Însă, se poate dispune schimbarea încadrării juridice într-o formă mai gravă.

Ce se întâmplă cu competența instanței după ce se schimbă încadrarea juridică a faptei ?

Dacă se dispune schimbarea încadrării juridice, cercetarea judecătorească va continua ținând cont de noua infracțiune.

Astfel, pedeapsa stabilită va fi cea dată de noua infracțiune, neavând importanța infracțiunea pentru care ai fost trimis în judecată.

Totodată, competența rămâne câștigată instanței. Astfel, chiar dacă noua infracțiune ar atrage competența altei instanței, instanța care a dispus schimbarea competenței va judeca cauza în continuare.

➡️Art. 49 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că: Instanța sesizată cu judecarea unei infracțiuni rămâne competentă a o judeca, chiar dacă, după schimbarea încadrării juridice, infracțiunea este de competența instanței inferioare.

Așadar, odată ce competența este câștigată, instanța va rămâne să judece în continuare până la finalul procesului. Deseori, am auzit chiar și în media că, dacă se admite schimbarea de încadrare juridică atunci dosarul va trebui judecat de instanța superioară.

Este o eroare iar dispozițiile Codului de procedură penală sunt foarte clare în ceea ce privește această chestiune legată de competența instanței.

Schimbarea încadrării juridice afectează prescripția răspunderii penale ?

Noua încadrare juridică are consecințe și pe planul prescripției răspunderii penale.

➡️Dacă vrei să citești mai multe despre prescripția răspunderii penale și în ce termen se prescriu infracțiunile, poți citi acest articol detaliat.

În primul rând, trebuie să știi că, în cazul prescripției răspunderii penale, pedeapsa la care ne raportăm, este cea prevăzută în lege. Spre exemplu, infracțiunea de furt se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Dacă se dispune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de furt calificat, atunci pedeapsa este de la 1 la 5 ani. Așadar, nu ne mai raportăm la 3 ani ci la 5 ani atunci când calculăm termenul de prescripție a răspunderii penale.

Astfel, dacă se dispune schimbarea încadrării juridice într-o infracțiune mai gravă, atunci, infracțiunea se prescrie într-un termen mai lung. Nu are relevanță pe planul prescripției că, inițial, ai fost trimis în judecată pentru o infracțiune mai puțin gravă.

Există cale de atac împotriva schimbării de încadrare juridică ?

În esență, nu este reglementată o cale de atac specială pentru schimbarea de încadrare juridică. Dar, asta nu înseamnă că nu se poate ataca această soluție.

În cadrul apelului, se poate solicita din nou schimbarea de încadrare juridică, ca cerere propriu zisă pe fondul apelului. Totodată, schimbarea de încadrare juridică poate fi efectiv un motiv de apel asupra căruia instanța de apel să se pronunțe.

Așadar, există soluții dacă s-a dispus schimbarea încadrării juridice într-o infracțiune mai gravă.

Ce spun clienții care au colaborat deja cu noi ?