În data de 20.09.2024, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 6 a dispus arestarea clientului nostru pentru o presupusă agresiune sexuală constând într-o presupusă palmă peste fund dată unei persoane de sex feminin. Judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că o asemenea faptă este foarte gravă, limitele de pedeapsă fiind de la 3 la 7 ani și că autoritățile trebuie să aibă un răspuns foarte ferm la astfel de gesturi necontrolate.
Prin încheierea din data de 03.10.2024, Tribunalul București a admis contestația formulată de către societatea noastră în numele clientului nostru și a desființat încheierea, a respins propunerea de arestare preventivă și a luat față de clientul nostru măsura controlului judiciar.
Argumentele noastre au fost că nu existe probe din care să rezulte o suspiciune rezonabilă că persoana pe care noi o asistăm, a săvârșit fapta de agresiune sexuală. Din analiza materialului probator a reieșit că, presupusa faptă de agresiune sexuală nu a fost niciodată relatată de către persoana vătămată din propria voință ci, de fapt, a fost sugerată de către organele de poliție ce au fost prezente la fața locului.
Totodată, studiile au arătat că în cazuri de stres emoțional ridicat, sugestionarea este periculoasă întrucât denaturează adevărul. A se vedea studiul efectuat de către psihologii Elizabeth Loftus și David Palmer din 1974 (Reconstruction of Automobile Destruction[1]) în care au dovedit că pot influența memoria falsă prin sugestibilitate. Studiul a concluzionat că participanții au fost influențați în relatarea unui eveniment bazându-se pe verbul folosit în adresarea întrebării. Deși au privit același video, grupul care a fost întrebat cât de repede circulau mașinile atunci când s-au zdrobit a indicat o viteză semnificativ mai mare decât grupul de persoane care au fost întrebate cât de repede circulau mașinile atunci când s-au atins.
În consecință, sugestibilitatea poate fi indusă prin tehnici de interogare, cum ar fi modul în care sunt formulate sau adresate întrebările în timpul interviului. S-a constatat că, persoanele aflate în situații de stres ridicat, din varii motive, simt o presiune mare să coopereze exagerat de mult cu autoritățile tocmai din dorința de a oferi un răspuns corect pe care se presupune că îl au și îl cunosc. În cazul nostru, persoana vătămată nu a menționat nimic despre o presupusă faptă de agresiune sexuală decât la momentul când organele de poliție au întrebat și insistat pe acest aspect, sugerând în repetate rânduri că ar fi fost atinsă pe fund iar aceasta doar dând din cap că da.
Clientul nostru a fost asistat dintr-o echipă de avocați formată din Murariu Adelina Denisa și Murariu Andrei-Sebastian.
[1] Disponibil la această adresă: https://labs.la.utexas.edu/gilden/files/2016/04/Loftus_Palmer.pdf accesat la data de 30.09.2024